De Citit : Editoriale

SBC

| 25 mai

Sacha Baron Cohen e un mare artist comic, dar Dictatorul nu e chiar una dintre marile lui creatii.

Noul personaj al marelui comic britanic Sacha Baron Cohen (SBC), un gaddafiesc dictator nord-african pe nume Aladeen, nu e o creatie chiar la inaltimea lui Ali G. sau a lui Borat. In Dictatorul, SBC nu mai face performance art – nu mai interactioneaza, in pielea personajului sau (intotdeauna o intruchipare a alteritatii radicale), cu cetateni americani neavizati (reusind sa le zgandare prejudecatile indiferent care sunt acestea). Aici, SBC interactioneaza exclusive cu alti actori. Poate si din cauza asta, personajul Aladeen e construit mai putin minutios – din mai putine particularitati de vorbire si de gestica. Si, dat fiind subiectul, unele dintre deciziile strategice ale lui SBC miros (necaracteristic pentru el) a concesii facute diplomatiei si presupusului conformism al "marelui public": in tot filmul nu se face nici macar o referire la islam, iar numerosii supusi condamnati la moarte de Aladeen ne sunt aratati traind bine-mersi la New York (gratie apartenentei calaului la o miscare de rezistenta).
Filmul ramane, totusi, destul de provocator pentru o comedie mainstream: omnipotenta lui Aladeen o fi ea partial imaginara, ca a unui copil de cinci ani, dar, dupa toate aparentele, e vorba de un copil obisnuit sa foloseasca jucarii din carne si oase in jocurile lui de-a tortura sau de-a violul, si personajul negativ al filmului nu e el, ci sfetnicul care unelteste sa-l dea jos de la putere ca sa instituie regimul "democratic" al companiilor petroliere cu know-how american si capital chinez. Si chiar daca, la standardele lui SBC, personajul e subtire, iar cautarea de situatii si de imagini memorabile e uneori bezmetica, focul de comicarii e sustinut competent pret de 83 de minute.