De Citit : Editoriale

Oneohtrix Point Never – Replica

| 16 noiembrie

Cand Boards of Canada nu-i acasa…

Eu ascult multa muzica… Cateodata cam prea multa si asta face sa mi se abrutizeze si urechea sensibila cu care ascult… E, si din tot noianul asta de muzica ce-mi place, culeasa din si mai marele intreg de muzica ce iese fara mila tot timpul si nu se mai opreste, putine lucruri ma conving sa revin la ele. Mult mai rar se intampla sa nimeresc si muzici care-mi dau parul pe spate si ma lovesc de ajung sa le ascult in continuu, pana ma dezmeticesc si incep sa inteleg ceva. Si, iarasi, si mai rar, se intampla ca muzica pe care o ascult sa aiba un perfect sens si sa ma convinga de prima data. Doamnele mele, domnii mei, din aceasta ultima categorie face parte neverosimilul album “Replica” al celor de la Oneohtrix Point Never.
Sa incerc sa explic acum si subtitlul. Dupa ce mi-am domolit entuziasmul, asta dupa ce am ascultat “Replica” am incercat sa-mi aduc aminte de cand n-am mai fost atat de impresionat ascultand muzica, si primele trupe care mi-au venit in cap au fost Boards of Canada si Seefeel. Si are oarecum noima ce zic, pentru ca sunt niste pasaje din muzica celor de la OPN care duc exact in directia aia. Frazele muzicale care sunt simple si perfect studiate si alese, se repeta obsesiv in timp ce toata piesa iti imbraca timpanul progresiv. Si pana sa ajunga creierul piesa din urma incepe urmatoarea.
Partea extraordinara este controlul perfect asupra aerului cinematic pe care il emana tot albumul asta cu fiecare sunetel. Orgasmul fiecarei piese este construiut atat de fluent si natural pe cat de previzibil apare. Toate piesele sunt imprevizibile, iar asta este absolut minunat. Si ca sa si concluzionez, din pacate mult prea sec "Replica“ este un album de care n-o sa ma despart multa vreme de acum incolo. V-am pupat!