Cate kile are interesul public?
Saptamana asta a inceput prost pentru televiziunea publica: ANAF i-a blocat toate conturile. A fost o decizie legala, pentru ca TVR are, de ani de zile, datorii uriase la stat. La ora la care va scriu, TVR asculta tic-tac-ul caderii definitive a cortinei. Fara bani, nu mai pot fi platiti oamenii care lucreaza, nu mai pot fi platite contractele de difuzare pentru filme, meciuri, nu mai poate fi produs nici un program, nu mai poate fi platit curentul nimic, nimic, nimic. Deci, faliment. Normal, spun marii mesteri in chestiunile pietei libere. Ce, cu Realitatea nu s-a intamplat la fel? Intai ANAF, apoi faliment, apoi licitatie si gata. De ce-ar trebui sa beneficieze TVR de un tratament special? Daca specialistii cu pricina au dreptate, sa-i ajutam sa-si duca rationamentul pana la capat. OK, deci lichidam TVR. Cum? Institutia falimentului este, deja, exersata pe pielea unei televiziuni de stiri. Falimentul inseamna, ca in cazul deja citat, ca s-ar putea ajunge la scoaterea la licitatie a televiziunii publice. OK, dar cine o vinde? A cui e, de fapt, TVR?* Aproximativ 70% din veniturile TVR sunt asigurate de taxa TV pe care o platim cu totii. Am putea spune, asadar, ca noi suntem actionarii principali. Noi toti. Inca nu stim cine ar putea sa o vanda, dar stim ca daca asta se intampla, de cumparat o va cumpara un om de afaceri care are suficient de multi bani din afacerile lui cinstite, asa cum sunt toti proprietarii de televiziuni de la noi.
Inca nu stim daca va cumpara TVR cu tot cu noi cei care ii vom plati bani ca sa ne uitam la televiziunea lui. Dar stim sigur ca scapam de enervarile de la TVR si o sa ne bucuram de programele croite fix pe gustul nostru de la AntenaTVR sau la ProTvr. Alo! Sper ca n-a fost totul doar o ponta de genul "ii blocam conturile doar pana cand ii schimbam sefii", nu-i asa?
*Ajuta-ma aici: [email protected]