De Citit : Editoriale

Eu si o crestina in tramvai

| 19 decembrie

Cuvantul Domnului cu litera mare

Frig de se bagau oamenii de zapada in scara de bloc. In statia de la capatul tramvaiului 41 din Ghencea, eu, o femeie de vreo cincizeci de ani si un boschetar fara varsta. Vine tramvaiul, urcam. Inauntru, cald, bine, se simtea ca respirasera acolo cateva sute de oameni. Era ca si cum ne incalzeam cu plamanii lor.
Ma asez, imi scot cartea, „Dezonoare“, Coetzee. N-am apucat sa duc trei fraze, ca boschetarul incepe sa cante. Un colind, ceva cu Domnul, oricum nu foarte convingator ca voce. Cum in tramvai eram doar eu si femeia aia, mi-am dat seama ca e in dreptul ei.
O aud:
– Stii cine s-a nascut de Craciun? Ala nu ii raspunde, o roaga in schimb sa-i dea niste bani. Femeia insista si ii pune din nou intrebarea, apoi din nou, de patru-cinci ori. Mai repede ai fi scos ceva de la un agent KGB decat de la cersetorul-boschetar.
Femeia se dezlantuie:
– Nici eu nu stiam, pentru ca nu mi-a spus nimeni. Imi faceam cruce la biserici, pupam icoane, dar nu aveam Scriptura in suflet… Asa sa stii, ca Domnul zice:… si incepe sa zica ce zicea Domnul. Aproape ca urla.
M-am intors spre ei doi si i-am spus femeii:
– Nu vreti mai bine sa-i tineti predici cand coborati?
– De ce, va deranjeaza Cuvantul Domnului? (sunt convins ca le spunea cu litera mare)
– Nu, ma deranjeaza vocea dumneavoastra, pentru ca nu pot sa citesc.
– Pai, sigur, domnul meu (asta eram eu, cu siguranta), pentru ca nu-l aveti pe Isus in inima.
Mi-am dat seama ca m-a mancat in fund, asa ca am tacut. Ei bine, femeia s-a ridicat de pe scaunul ei si a venit langa mine. Pana la Casin, deci vreo zece statii cred, a facut un portret al lumii de azi, al tinerilor, al vremurilor, al omului strain de Dumnezeu, iar in mijlocul acestui tablou dezolant ma aflam eu. Unii urcau, altii coborau, se mai uitau la aia, la mine, dar nimeni nu zicea nimic. Citeam in continuare. Nici nu stiu ce m-a enervat mai mult: femeia asta nebuna, prea adanc patrunsa de cuvantul nu stiu carui domn, sau cartea atat de proasta a unui scriitor care, altfel, imi place enorm.