De Citit : Editoriale

And Justice for All….

| 22 mai

Uitandu-ma cu atentie in societatea in care exist, observ cu stupoare ca, inafara oamenilor de care ma inconjor (cei din breasla, cunoscuti, prieteni), multi dintre cei cu care intru in contact silit de imprejurari sunt incadrabili (cu foarte putine exceptii) in adancimea urata a experientei umane, cruzimea. Romanul e un om crud. Fie din nedezvoltare emotionala (majoritatea celor trecuti de 40 de ani si-au petrecut copilaria intinzand palmele invatatoarei, asteptand sa fie pocniti cu rigla de lemn pana le pleznea carnea), fie din lipsa de cultura, fie din lipsa de educatie, cruzimea este omniprezenta in Romania in toate formele ei. Tortura, spaima, infricosare, umilire, toate se revarsa in furtuna, de cele mai multe ori asezonate (evident!) cu un limbaj adecvat. Fie ca este de vorba de politisti, de functionari, de oameni de pe strada, de vanzatoare, de paznici si lista poate continua, romanul mediocru indeplineste cu succes toate trasaturile oamenilor lui Rawls. In Teoria Dreptatii, prin gradul lor relativ de rationalitate negativa, omul nedrept, omul rau si omul malign sunt regasiti in Romania pe toate drumurile. Conform teoriei, “ceea ce urmareste omul malign, detinand si exercitand puterea, este sa-si manifeste superioritatea lezand respectul de sine al celorlalti. Injosind cu orice prilej semenii, el isi face o coroana, vazandu-se recunoscut drept autorul deliberat al injosirii lor”.
Intr-un mic exercitiu de imaginatie, va rog sa transpuneti acest citat in experienta dumneavoastra cu tot felul de oameni cu care ati interactionat in societatea noastra. Umilinta voita, deteriorarea vizibila cu variatiunile de rigoare (de la incercari pasnice de dialog pana la dorinta de a da mita ca sa scapi), in Romania s-a instaurat mentinerea spiritului in alerta prin frica. Numai la gandul ca s-ar putea sa te duci pe la vreo administratie financiara, pe la RAR, pe la politie, pe la spital, pe la asigurari, pe oriunde vei intra in contact cu vreun ghiseist, incepi sa te modifici, corpul se chirceste, creierul cauta scapari sau poteci de evitare, ochii se inrosesc, vorba se precipita.
Indiferent de ce NU stie omul cu care vei intra in contact, el sigur va incerca (avand painea si cutitul) gesturi de cherem, dialog cu atitudine, umilinta si mai ales discriminare. Ca poate daca in fata lui apare cineva trimis de sefu’ , atunci lucrurile se schimba. Deodata devine catel, se gudura, da din codita, poate poate ajunge la urechea sefului cat de serviabil a fost el. Ca asa e in Romania. Iubesc tara asta. Chiar o iubesc. Are munti, are mare, are dealuri, are delta, are tot ce vreau. Din pacate e populata de oameni schingiuti sufleteste, de oameni rai, de oameni maligni, de oameni care isi trag sclipirea ochilor din suferinta celorlalti. Pacat de tine, tara iubita….