doua expozitii
Ne-am obisnuit deja ca dupa iulie-august, Bucurestiul si oamenii lui sa prinda curaj si viata: cel putin cea de-a doua jumatate a lunii septembrie, tonica si aglomerata cum e odata cu incheierea vacantei anunta o serie de evenimente extrem de ambitioase si costisitoare, parca tocmai in ciuda situatiei precare in care cultura contemporana se zbate in ultima vreme.
Debutul sezonului a fost marcat prin inaugurarea unei ample expozitii tematice la MNAR: „Mitul national. Contributia artelor la definirea identitatii romanesti”, un proiect curatorial semnat de Monica Enache si Valentina Iancu. O tema grea si mai actuala poate ca oricand nu doar in dezbaterea asupra productiei romanesti din intervalul cronologic asupra caruia se focalizeaza expozitia (1830-1930), ci si intr-un context mai generos, al tensiunilor socio-politice din Europa Centrala si de Est. Poate tocmai sub acest unghi trebuie acceptate in discutie si rezervele unor specialisti bine instalati in discursul identitar romanesc, in ochii carora expozitia este doar afirmativa, ocolind (voit sau nu, sub presiune ori doar din neputinta) acea temperatura critica ce ar fi putut actualiza intregul demers teoretic. Pastram desigur ca benefic efortul de a aduce laolalta piese, peste 250 la numar, imprumutate din muzeele altor orase decat Bucurestiul.
La polul opus, o alta constructie isi asteapta vizitatorii incepand cu 27 septembrie, in spatiile Bibliotecii Nationale. „Artistul si puterea“ este o expozitie de pictura gandita de Ruxandra Garofeanu. Textul invitatiei pune in joc o noduroasa limba de lemn, drept care n-avem niciun fel de scuze in a rata deschiderea: „tensiuni expresive, nuclee de rezistenta spirituala la agresiunile anti-culturii, repere muzeale, dialoguri fertile cu marea traditie, racorduri indraznete la problematica modernitatii in retrospectiva a 40 de ani de incercari aspre, dar si de surprize semnificative si atitudini afirmand demn onoarea meseriei de pictor“.