De Citit : Editoriale

La Bonne Douche

| 03 noiembrie

Un centru mai vechi ziua decat noaptea.

Stire de mica senzatie, la inceput de saptamana: incendiu intr-o cladire din Centrul Vechi. Victime n-au fost, cu bataie n-a iesit, valori mari n-am auzit sa se fi aflat in interior. Nici macar restaurantele de la parter nu au fost prea afectate. Newsworthiness aproape de zero, noroc ca s-au filmat flacari, iar flacarile dau bine pe youtube, asa ca am aflat si noi inainte sa ramana doar aroma de fructe de mare afumate de la vecinul Bonne Bouche. Sau de spaghetele flambate de la Trattoria Sicilia, la fel de invecinata. La cum iesim, pe-nserat si la gramada, puteam crede ca au ramas ferestrele decorate de la Halloween…
Centrul Vechi traieste insa si ziua, foarte diferit de varianta lui nocturna. Mi-am amintit cand am vazut autospeciala de pompieri de pe Franceza. Mahalale prafoase si ocupate, in permanenta constructie, ca Rose Red-ul lui Stephen King. Cu fotografi de ocazie si fotografi de nevoie, cu cate un grupulet notand detalii despre carciumi, cum fac si colegii de la Orasul Meu. Cu camioane, indivizi in salopete, scanduri, vopseluri si bormasini, chelneri grabiti, roabe, un haos indelung exersat pe stradute. Daca ma-ntrebati, asta e Centrul Vechi. Si locatarii lui sunt exact ca cei scosi din cladirea in flacari, oameni pe care i-ai vedea hranind pasarile si taind lemne intr-o curte de la tara. Exilati la ferestre cu bucati de zidarie lipsa, tinand ocupate mansardele de ceainarie boema sau de student cosmopolit. Sau, ai putea zice, fiecare pe smecheria lui, in pijama stil zeghe si cu banii la ciorap. N-am idee care cum e… vorba unui baiat de pe langa Matache, „mai muncesc, mai fur si eu ca tot omu’, ce sa fac?“. Zic, insa, ca mai sunt si alte momente de trecut prin centru, macar ca sa vezi cat de multe se baga sub pres in fiecare seara.