De Citit : Altele

Dansăm. Aaaa, scuzaţi lansăm

| 02 iunie

Şi cum stăteam eu în tihnă La Copac, terasă, umbră, aer curat, cu un gînd vag la cele şapte beri nefiltrate devenite istorie, privind lung spre orice suflare feminină din intervalul de vîrstă 25-50, dezbrăcînd, admirînd şi îmbrăcînd la loc – desigur că doar din egoism, de ce să vadă toată lumea? – a bătut fin un clopoţel, şi am fost nevoit să merg acolo, mă scuzaţi, la camera aia secretă cu loc numai pentru o persoană. Treburile odată rezolvate m-am sprijinit de chiuveta cea roşie şi, uitîndu-mă uşurat în oglindă, am dat peste unu’ de vreo sută treij’ de kile, cam nespălat, puţind înfiorător, într-un maiou alb-murdar şi care, după pungile de la ochi, sigur ia heroină. Sau măcar are nişte probleme grave de ficat. În momentul ăla am fost foarte dezamăgit; ce mai, am fost chiar distrus. M-am uitat urît şi lung la geamul care reflecta un individ dubios şi am zis, profund decepţionat: Oare cum a putut să-mi facă mie aşa ceva? Mie, mă?!…

Am scos cheia din uşă, am strîns-o în pumnul drept şi am vrut să-i aplic o corecţie discretă individului. Drace!, eu l-am mai văzut undeva p-ăsta!… E ăla, de pe copertă, acolo avea pălărie, era pe toate cărţile alea, pe care le-am adus săptămîna trecută cu taxiul, de la editură. Fuck, am uitat de lansare; azi! Arunc nişte apă pe faţă, mai mult pe-alături, mi se udă şi şlapii şi ciorapii, ies în fugă şi prind un taxi din care tocmai coborîseră două fufe: „La Romexpo, la tîrg, vă rog! La Bookfest” Hai c-ajung…!

Bine, acolo bătea vîntul, nici un tîrg, badigarzii ăia s-a uitat aiurea la mine şi m-au lămurit că-i peste o săptămînă. Deci, frate, vinerea viitoare, pe 3 iunie, pe la 18 jumate, la standul Editurii Tracus Arte, lansăm „Life stuff sau Învăţături pentru Andreea”, veniţi să ne facem puţin de rîs: promit să mi iau un maiou curat şi şlapii ăia noi…

P.S. Carte recomandată de 24 FUN.