De Citit : Editoriale

An the winner is … Jeff Koons

| 20 iulie

Jocul de-a arta, plasticul si banii

Scriu despre Jeff Koons in urma primei expozitii pe care acesta o are in Elvetia la Fondation Beyler din Basel. http://www.fondationbeyeler.ch/en/exhibitions/jeff-koons/introduction Am ajuns acolo in timpul marelui circ anual al galeriilor – Art Basel. Intr-un mod foarte elocvent si Jeff Koons si-a deschis expozitia in asa fel incit sa prinda targul in plin avant. Ce inseamna Jeff Koons pentru arta contemporana? El este cel care a pus pe tapetul artei noul material industrial – plasticul. El e cel care a tras si consecintele ultime ale plasticului.
Astfel: artistul se transforma din artifex intr-o corporatie inteligenta, nu mai face nimic direct cu mainile ci o echipa impersonala face totul, nu se mai refera la sine ci la istoria artei, mimeaza pe fata toate strategiile „sfinte“ ale artei, face obiecte mari si spectaculoase care sunt icoanele laic-contemporane ce invart milioane de euro. Totul se misca in zona glumei inteligente. Nimic intens, totul e inteligenta de suprafata si spectacol. Ca exemplu, iata o lucrare „Hanging Heart“ ce e de fapt un martisor urias facut din otel. Rapelul cultural nu e insa Martisorul ci icoanele catolice cu Iisus si Fecioara Maria si inimile lor in flacari. Care e ironia diabolica din aceasta lucrare? Pe scurt, inima e enorma, e aurie, face milioane, e impersonala si n-are pic de greseala in executie. „Diavolul vine infasurat in slava“. Apropos de perfectiunea executiei: ati observat ca in ultimul timp obiectele hand-made dispar din jurul nostru? Toate sunt trecute printr-un proces industrial si au puritatea unei idei. Ce ne-a mai ramas noua? In mod sigur doar imperfectiunea. Perfectiunea s-a mutat in China si in arta si-a adjudecat-o Jeff Koons.