Locuri : Muzee

Muzeul de Stiintele Naturii

Primele discutii pe tema infiintarii unei institutii muzeale au fost purtate in 1874 la o sedinta a Asociatiei Secuiesti de Cultura, dar ideea s-a concretizat abia in 1885, cand s-a vorbit despre un Muzeu al Industriei si Mestesugurilor, ce urma a fi construit pe un teren dat de catre edilii orasului din terenurile de exercitiu ale pompierilor (pe fosta strada a Luntrasilor, azi Horia). Proiectul constructiei a apartinut arhitectului Kiss Istvan (profesor universitar), iar lucrarile au demarat in 1890, avandu-i ca antreprenori pe Sofalvi Jozsef si Soós Pál, constructia fiind finalizata in 1894. Stilul cladirii este neoclasic, cu elemente grecesti si renaisseance italiene. Statuile din timpanul fatadei sunt realizate de Rona Jozséf, semnificand misiunea statului in promovarea industriei. In 1931, Aurel Filimon propune infiintarea unei sectii de stiinte naturale, avand o colectie personala de botanica (peste 3000 de plante), entomologie (6600 specii de insecte), mineralogie, petrografie, paleontologie (peste 4000 piese). In timpul celui de-al doilea razboi mondial se pierde mare parte a materialului expozitional (cel de stiintele naturii, expus in pavilioanele expozitionale de la Bucuresti a fost distrus in totalitate), iar cel ramas va fi inclus la sectia de istorie si etnografie (gazduita in Palatul Culturii). Cladirea va functiona pana in 1957 ca internat, devenind apoi din nou muzeu, si anume Muzeul Judetean din Tg-Mures, expunand o expozitie amalgam, de arta industriala, istorie, mestesuguri si etnografie, iar din 1968 a adapostit o expozitie de istorie (incluzand perioadele neolitic si pana la sfarsitul oranduirii feudale). In cladire fiinteaza un muzeu de stiinte ale naturii incepand cu anul 1988.