“The Cat Empire a luat fiinta in Australia, in anul 1999, fiind formata in prezent din Ollie McGill (clape si backing vocals), Ryan Monro (bas si backing vocals), Felix Riebl (percutie si vocal), Harry James Angus (trompeta si vocal), Will Hull-Brown (tobe) si Jamshid “Jumps” Khadiwhala (turntables, percutie). Muzica lor a fost descrisa ca un melanj ingenios de jazz, funk si rock, cu puternice influente latino, reggae, ska si dub, trupa fiind recunoscuta pentru atitudinea militanta fata de spargerea barierelor muzicale, geografice si lingvistice. De altfel, temele preferate sunt respingerea materialismului si consumerismului, intoleranta si razboi si, totodata, promovarea diversitatii culturale si a unei vieti simple, lipsite de griji.” – EMAGIC
In seara de 31 iulie 2014 a avut loc la Arenele Romane un concert la care au participat urmatorii artisti:
Blazing Vibes SoundSystem, Basska, Subcarpati si The Cat Empire
Seara a inceput placut prin melodiile puse de Blazin Vibes SoundSystem, ordinea artistilor a fost foarte bine organizata in functie de ceea ce transmit ca stare. Muzica reggae cunoscuta de majoritatea oamenilor a fost potrivita pentru a intra in starea muzicala specifica evenimentului si trupei principale pentru care venisera oamenii, BlazinVibes a dat startul.
Trecand la nivelul urmator, pentru a ne obisnui si a intra intr-o alta stare, de muzica live, trupa Basska ne-a oferit putin reggae romanesc, ritmul incepand usor-usor sa ia amploare, altfel se aude o muzica cantata live, urechile prind mai frumos ritmul, iar energia se transmite intr-un mod aparte.
Subcarpati au urmat, ca de obicei, facand o atmosfera incendiara, unitara, elementul surpriza al serii, momentul in care ritmurile hip-hop combinate cu muzica traditional-romaneasca au facut oamenii sa sara, sa danseze, sa se apropie de scena mai mult formand o stare buna si unica. Baietii au cantat foarte bine, s-au miscat, prezenta scenica mare si deosebita prin faptul ca au aparut desculti, precum regasim in dansurile folclorice de la sate sau in orice traditie straveche.
Oamenii au inceput sa miste, sa cante odata cu artistii, sa se pregateasca pentru The Cat Empire. Energie maxima, ritmuri frumoase, Subcarpatii ne cuceresc inca o data.
Dupa o scurta pauza in care oamenii si-au tras sufletul, asteptand intr-un suspans si o nerabdare totala, deodata intra pe scena mult asteptata trupa: The Cat Empire.
Imi permit sa adaug o nota personala:
A fost prima oara cand i-am ascultat si m-au prins, m-am lasat dus de val iar acum s-au ales cu inca un fan, compun o muzica de suflet, speciala!
Combinand aceste elemente de ska, jazz, reggae, rock, funk, latino, etc. m-au surprins prin lipsa de bariere pe care o poseda, imbinand niste genuri muzicale din diferite timpuri si colturi ale lumii in cel mai potrivit mod, precum se astern culorile pe un tablou, muzica lor poate fi chiar “vazuta” ca un tablou, unul cu o poveste fascinanta, trecand prin toate starile sentimentale posibile, cunoscute oricarui om, de la nostalgie la amor, de la frica la curaj, de la suparare la fericire. Muzica lor este una speciala si plina de arta in adevaratul sens al cuvantului, felul in care se inteleg pe scena a transmis publicului o siguranta de bucurie, de apreciere a creatiei muzicale. Acesta consider ca a fost cu adevarat impresionant si deosebit, felul in care se inteleg intre ei. O deosebita placere s-a transmis publicului si in momentul in care au avut parte de cate un solo, incepand de la Jamshid “Jumps” Khadiwhala cu scratch-urile facute din turntables, apoi urmand Felix Riebl cu o exceptionala percutie combinata cu putina trompeta si finalul fabulos al clapelor lui Ollie McGill. Clipe in care toata multimea a amutit privind fascinata de ceea ce se poate face prin pasiunea pentru muzica. Felix Riebl si Harry James Angus ne-au cucerit inimile prin vocile lor superbe, iar momentul unic care a pus punctul pe “i” la The Cat Empire a fost combinatia dintre Will Hull-Brown si Harry James Angus , Will batand din tobe de parca si-ar fi dat viata pe scena, iar Harry urmandu-i ritmul prin voce, un ritm atat de rapid si plin de viata, de pasiune, de energie. O combinatie letala.
Lasand la o parte faptul ca a fost o mica problema la baruri, putem trece cu vederea acest lucru, dat fiind faptul intr-un final, toata lumea s-a simtit bine si s-a distrat. Eu am preferat sa nu ma inghesui la coada foarte dezorganizata si sa le las altora loc pentru a ajunge mai in fata, fara sa beau nimic m-am distrat foarte bine concentrandu-ma pe artisti si ceea ce transmit ei. Daca am aprecia ceea ce incearca trupa The Cat Empire sa transmita, daca le-am asculta versurile, am putea ajunge la concluzia ca putina intelegere intre oameni nu strica nimanui. Barmanii au facut si ei ce au putut, erau suprasolicitati, organizatorii s-au ocupat cat de bine s-a putut, ganditi-va ca sunt extrem de multe amanunte de care trebuie sa te ocupi. Repet, putina intelegere nu strica nimanui, pana la urma n-au fost bani pierduti sub nici o forma, trupele au cantat, noi le-am ascultat si apreciat, apoi am plecat acasa cu o stare buna datorita muzicii lor. In calitate de jurnalist as putea specifica si concentra subiectul pe multe nereguli, cautand nod in papura, in calitate de om prefer intelegerea, sa tin minte ca a fost un concert reusit si ca artistii au meritat sa fie ascultati.
Sper ca si cei de la The Cat Empire sa se fi simtit bine si sa revina cat de curand in Romania.
Surse foto: Ionut Marius Photography, © Orleff, (c)Miluta Flueras