De Citit : Editoriale

UNATC, o scoala mai trista

| 15 mai

Desi dacii din care i se trag profii erau oameni veseli

Incerc sa inteleg ceea ce se petrece in Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica (UNATC). Citesc opiniile cat mai multor protagonisti din ambele parti – echipa de conducere a UNATC si, respectiv, un mic grup de profesori din scoala sustinut de cativa profesionisti – regizori, critici de film/teatru – activi in spatiul public. Ultima intamplare care produce involburarea dezbaterii este numirea in functia de presedinte al Senatului Universitatii a domnului Sergiu Anghel – actual sef al departamentului de Coregrafie. Clar ca imediat dupa numire, toti carcotasii s-au pus pe scormonit istoria personala a venerabilului coregraf. Daca traseul sau profesional nu a lasat urme compromitatoare, pe Facebook domnul Anghel a lasat urme copromirositoare: “In piata, la tarabe, doar tiganci… cultivatoare de legume. Ca doar e cunoscuta harnicia tigancilor […] Ati inteles: pietele din Bucureşti sint in miinile mafiei tiganeşti (…) Concluzie: romanii muncesc in legumicultura, romanii platesc şpaga la primarii prin suprapretul pus de tigani.” “„Eu cred ca secuii au construit aşezarea, dupa care s-au dus in Antalya intr-un concediu all exclusive prelungit şi cind s-au intors au dat de romani care le-au furat autonomia…”. “„Cititi legea 107/2006 semnata de un evreu prizarit dintr-o familie de bolşevici (Bogdan Olteanu (…)) şi veti vedea un modus operandi al sioniştilor care, sub pretentia de a ocroti un punct dureros din istoria evreilor, nu au alt interes decit sa alimenteze antisemitismul prin crearea unei inegalitati de drept intre suferinta lor şi cea pe care, sub comunismul bolşevic orchestrat de ei, au produs-o «goymilor »”. Discursul rasist, antisemit si antimaghiar al domnului Anghel se califica pentru un meci cu Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii. Dar poate fi imputat UNATC ceea ce face Anghel pe FB? Nicidecum. Cel putin nu atata timp cat este un caz izolat iar Universitatea ia cu promptitudine distanta fata de protagonist. Or’, pe de o parte, constatam ca Anghel este bine mersi presedintele Senatului universitatii iar, pe de alta parte, mi-am amintit ca rectorul UNATC a luat cu promptitudine distanta fata revista Film menu exact atunci cand a aflat ca aceasta organizeaza un eveniment (proiectia unui film) in parteneriat cu asociatia Accept – o organizatie care apara drepturile omului, adica apartinand unei culturi perfect opuse rasismului. Cu alte cuvinte, echipa de la conducerea UNATC a devenit – in urma retragerii reformatorului Sorin Botoseneanu si, respectiv, a promovarii lui Sergiu Anghel – omogena ca mentalitate: rasista si homofoba.