Creierul ca motor
Absolut real. Acum cativa ani, in sala unui seminar pe teme de tehnologie desfasurat la Bucuresti, s-a strecurat un domn care nu dadea in niciun fel semne cum ca ar avea probleme. Si totusi, la partea cu intrebari si raspunsuri, omul in cauza a provocat un moment de tacere stanjenitoare cand a intrebat de ce nu exista un „proiect guvernamental de implantare a cipurilor in creierele studentilor“. A profitat de perplexitatea audientei si a explicat: studentii petrec o groaza de nopti asimiland cu greu informatie din cursuri. Nu ar fi mai simplu sa li se implanteze un cip cu toata aceasta informatie, astfel incat timpul de invatare sa fie folosit mai eficient pentru dezvoltarea de noi proiecte? Se intampla adesea ca gurile nebunilor adevar sa pipaie. Ceva mai tarziu, la o expozitie de tehnologie din Statele Unite, aveam sa vad o jucarie lansata deja pe piata americana (pret 80 de dolari). Iti atasai pe frunte niste electrozi si doar prin puterea mintii, daca te concentrai suficient, reuseai sa deplasezi o bila pe un traseu adunand puncte. Sarlatanie? Deloc! Chiar functioneaza, cum altfel decat pe baza biocurentilor cerebrali. La randul lor, japonezii au lansat dispozitivul „necomini“, „urechi de pisica“ in traducere: doua urechi de plus, montate pe un soi de diadema asezata pe cap, se misca – asa cum vedem la pet-urile noastre – doar prin puterea mintii. (Cautati pe YouTube „necomini“.) Cercetari se fac si la Universitatea Washington, caz in care unor suferinzi de epilepsie li s-au implantat electrozi in anumite zone din creier, pacientii reusind sa miste un cursor pe ecranul unui computer doar prin concentrare. Scopul acestor experimente: crearea de echipamente electronice, in primul rand telefoane, care sa functioneze altfel decat o fac in prezent. SF? Vom vedea!