Nascut in 1972, Catalin Mitulescu difera ca autor de colegii lui de generatie prin faptul ca pare a fi in principal un liric.
Golan cu trasaturi fine, frumusel in genul imbufnat-cu-porniri-de-cruzime, Luca (George Pistereanu) vrajeste fete in scopul de a le impinge spre prostitutie. Operand pe raza judetului Constanta, el face cercuri tot mai stranse in jurul lui Veli (Ada Condeescu), care, desi fara experienta si fara prea mult capatai, are un aer de trezie mentala (si sexuala) si de stapanire a propriilor resurse. Luca pare sa se ataseze de ea mai mult decat isi permite de obicei, dar prea mult nu se stie sigur, pentru ca regizorul lui Loverboy, Catalin Mitulescu, fuge de explicitare si de melodrama, privilegiind taciturnitatea in locul articularii, mozaicul narativ cu ochiuri lipsa in locul structurii solide si intensitatile indefinite ale poeziei in locul intensitatilor definite ale dramei. In mod surprinzator, date fiind duritatea si sordidul tipului de economie din care traiesc Luca si tovarasii sai, filmul abunda in momente in care acestia – de pilda, atunci cand duc fetele la mare – se simt bine intr-un mod destul de inocent.
Luca insusi e un baietandru – atat de incantat de sine dupa prima partida de sex cu Veli, incat face acrobatii cu bicicleta la lumina stelelor. Duritatea si sordidul sunt sugerate suficient incat lirismul sa nu devina prea soft, dar cliseele melo-ului social – parintii absenti, bunicul infirm, mirajul unui camin si al unui substitut de mama – sunt tratate oblic, iar filmul, care abunda si in imagini filmate la capetele zilei, in acea lumina „de regim“ dupa care se omoara operatorii, are mai multe in comun cu elegiile pentru acea-vara-anume-din-adolescenta-si-pierduta-ei-stare-de-gratie decat cu expozeurile despre mizerie-si-uratele-relatii-de-putere-pe-care-le-creeaza.