De Citit : Editoriale

„Stirile ucigase“

| 16 februarie

Asa numeste ceea ce vede la televizoarele noastre un prieten italian (si sigur stie despre ce vorbeste). Ma gandesc la publicul care sta cu ochii lipiti ore in sir (audientele o demonstreaza) de nefericire, de necazuri si dezastrele altora. Ma intreb ce simt. Compasiune, solidaritaate, suferinta sau placere perversa. Sa stai cu ochii la aceleasi imagini in bucla fara sa ajuti cu nimic, de fapt, oamenii aflati in suferinta mi se pare ceva de domeniul delirului, un fel de privit la suferinta pentru un stupid record de tip Guinness Book. Sigur cei care au donat au fost mult mai preocupati de dat ajutor decat de privit la un ecran plin de zapada viscolita. Cred ca privitorii la nefericiri, „stiri de ora 5“, incendii, violuri, topoare in cap, abuzuri sau talharii au niste probleme grave in cap in loc de electrozi. Sigur, ati putea spune ca oamenii nu fac altceva decat sa se informeze dar la ce naiba iti foloseste o stire despre necazul altuia. Ati putea arunca vina pe programele televiziunilor care contin numai imagini sangeros-plangacioase.

Partial aveti dreptate dar daca lumea ratingului nu ar privi cu nesat asa ceva s-ar produce schimbari in grila. Audientele apocaliptice vor continua insa maratonul. Dupa atatea coduri de viscol, frig si ninsori va urma dezghetul. Gheata va fi data pe inundatii. Stiti continuarea… Hai sa ne ocupam si de adevarata viata a orasului, aceea care inca se mai opune valului tabloid. Pe 18 februarie, in Fabrica, avem un „anti valentine’s party“ cu E.M.I.L. si H8. Tot pe 18 se baga „Marfa vie“ la Sala ArCuB. Ducu Bertzi propune pe 20 un concert altfel numit „DragoBertzi“ la Teatrul Excelsior. Viata merge inainte, chiar si printre nameti.
Avanti popolo!