Rosia Montana – pe linie fizica si pe linie politica.
Poate ca ati auzit cate ceva despre Rosia Montana si incercarea unei companii sa porneasca o mare exploatare de aur acolo. Nu intreb ca sa va iau la misto, ci pentru ca stiu ca informatiile despre distrugerile si pericolele pe care exploatarea le-ar produce nu apar aproape deloc in mass media. Este un embargou cum numai pe vremea dictaturii se mai putea petrece. Iar si mai spectaculos este ca blocada informationala a luat in vizor nu doar presa ci si teatrul.
Patru aventurieri din grupul dramAcum – Peca Stefan (text), Radu Apostol, Gianina Carbunariu si Andreea Valean (regie) – au produs, in parteneriat cu Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, piesa „Rosia Montana/Pe linie fizica si pe linie politica“. Autorii si-au petrecut doua saptamani la Rosia, in interviuri cu localnici, autoritati locale, popor.
Produsul artistic si-a facut intrarea in scena cu mult succes, spectacolul fiind premiat la Festivalul Dramaturgiei Romanesti de la Timisoara si invitat la un festival international (NITRA) din Slovacia.
Ei bine, probabil ca a fost prea vizibil succesul, pentru ca la scurt timp dupa premiera, teatrul clujean a dat semne de oboseala: intr-o scrisoare adresata directorului teatrului, domnul Tompa Gabor, cei patru autori sustin ca piesa a inceput sa fie boicotata. Conducerea teatrului a refuzat participarea la festivalul din Slovacia si la Festivalul Fan Fest de la Rosia Montana.
La Rosia, autorii au prezentat piesa in propria lectura. Dupa spectacol, publicul a continuat dezbaterea de pe scena si asa au aflat autorii ca unii dintre cei din sala incercasera sa vada piesa la Cluj dar li s-a spus ca nu mai sunt bilete, dupa care au aflat ca spectacolul fusese anulat din lipsa de spectatori. Iata de ce scrisoarea autorilor se incheie astfel: „Rosia Montana – pe linie fizica si pe linie politica este si un document despre epoca pe care o traim. Povestea spectacolului este cel putin la fel de semnificativa“.