Poti scrie fara a spune nimic? La inceputul inceputului trebuie sa te feresti de-a-ti cristaliza in zona luminoasa a mintii vreo structura logica. Adica trebuie sa nu ai nicio idee. Trebuie sa te concentrezi asupra unei lumanari imaginare, sa te scurgi, sa functionezi holistic, sa nu te lasi atras de nicio subunitate a lumii. Bun. Deci stai asa si observi ca mana incepe sa-ti tremure nedureros, aproape danseaza. Asterni cuvinte frumoase, dar ce spun eu cuvinte?, asterni vorbe, pentru ca au tonalitate, emotii. ±tii ca ai nimerit cand, fara sa realizezi, zambesti la recitire.
Poti folosi, daca vrei sa trezesti caldura, cuvinte din copilaria majoritatii cititorilor. Magiun. Ma furisam in camara bunica-mii si sterpeleam serbet. „Bata-te norocul sa te bata!”. Sau ma rog, dupa caz. Poti face o gluma dar grija mare sa nu aiba continut. Recomand un joc de cuvinte. Gadila subconstientul doar prin ingeniozitate. Exemplu: limbaj SubOrban. Sau iubirea = iubi rea. De-astea. Poti intra in lacul emotiilor. Poti spune ca trotuarele sunt moi, ca simti ca iubesti fierbinte, ca lacrima e sudoarea sufletului sau ca ai pace luminoasa, ca plangi cand vezi nedreptate.
Pentru tine inseamna mult, dar e atat de neveridic zilele astea ca toti o sa creada ca nu spui nimic de fapt. O alta metoda de-a nu spune nimic intr-un mod interesant este sa ai un limbaj familiar. Suckerii au un limbaj pretios si de-aia daca-ti scriu asa, mai… nu stiu… mai normal, ca si cum ti-as vorbi o sa ies in evidenta desi nu scriu altfel decat vorbesc la telefon. Deci da, poti scrie fara sa spui nimic. Poti vorbi fara sa…?