De Citit : Altele

Viaţa la cămin

| 20 aprilie

Brusc, se face tăcere. Nea Tomiţă cască ochii. Antonia chicoteşte.   Spiridon nu înţelege nimic – şi asta i se vede clar pe figură. Însă Anastase rămâne pe gânduri. Tot aşa de brusc, un be­culeţ se aprinde în mintea lui şi asta se vede:  – Ai fost acolo? Ai fost acolo! Nu, n-ai fost acolo! zice el dezamăgit. Nu puteai fi! Habar n-ai de contabilitate!  Popescu savurează momentul.  – Elementar, dragul meu Anastase. Par­fumul e cheia. Parfumul e singurul element sigur. În rest, toate simţurile erau blocate, da? Întuneric, haine, transpiraţie, băutură, oboseală. Iar tu erai foarte grăbit. Ei bine, lucrurile s-au petrecut aşa: cea care urma să fie prietena ta (pen­tru că nu ne-ai spus dacă, până la urmă, v-aţi îmbârligat) locuia la cămin. Acolo toate lucrurile sunt la comun. Hai­ne, dessou-uri, mărunţişuri şi… şi-ai ghicit – parfumuri. Dar nu era neobişnui­tă şi împărţirea băieţilor. Fetele cădeau de acord să-şi partajeze prada, mai ales da­că persoana nu prea le era foarte pe plac. – Aşa-i, se trezeşte Antonia vorbind, lângă două halbe spumoase… Pardon, nu ştiu ce mi-a venit. – Ah, zâmbeşte filozoful, natura umană, mereu pedictibilă, mereu surprinzătoare… O altă fată era cu ochii după tine, amice, iar tu nici n-ai observat-o. Aflând de petrecere, s-a hotărât să te aibă. Apoi, te-a avut în toaletă, dar, trebuie să-ţi spun, nu te-ai achitat prea bine de treabă. Pentru că, după babardeală, fata nu te-a mai căutat. Nici prietena ei. Culmea, parfumul nu e invenţia ei. Toate fetele vor fi utilizat aceeaşi sticluţă, pentru că aşa se întâmplă. Şi, din cauza lui, tu nu ţi-ai putut da seama cine, ce şi cum. Aşa e? Şi, tot aşa, ai ajuns mătăluţă poet! Anastase se umflă în pene, nervos. Dă să vocifereze. Deschide gura însă o altă voce urlă în locul lui:  – Particule elementare! Păzea! Sosesc particulele elementare…  O bere, fetiţo!