De Citit : Altele

Plimbare-n Cismigiu

| 01 februarie

Ce face oglinda din om!

Fane si Bebe se stiu de mici. Viata lor pare a fi fost impletita de o zana buna, zana de serviciu. Si iata ca, atunci cand dau unul de altul, duminica seara, in Cismigiu, parca l-au apucat pe Dumnezeu de un picior. E amurgul. In lumina rosia­tica, parul de cupru salbatic al lui Bebe se ia la intrecere cu suvitele blondurii-colilii ale celuilalt. La ciocate sunt egali. Cu catarama, cu model, cu insigna, cu tinte de aur. De altfel, privirile s-au infipt simultan in umblareti. Rezultatul e satis­facator de ambele parti. Blugi albi cu in­crustatii, de o parte, pantalon in carouri, cu manseta, de partea cealalta. Camasile se scalda-n ape. Ape turcoaz, lila, ciclam si fosfor. Lantugul sclipeste jovial, ghiulul se oglindeste cu mandrie in sine. Am cu ce! Abia atunci binevoiesc amandoi sa-si cada-n brate, extatic: „Fane!“ „Bebe!“ „Sa mori tu!“ „Sa moara ma-ta!“ De unde umblau de colo pana colo, ca doua muste bete, cascand ochii dupa orice muiere, fluierand, tataind din buze, lingan-du-si, cu dest imbalat, spranceana sau scarpinandu-si perciunelul, singuri singurei, iata-i cum invie. Parcul e al lor. Femeile si-au pierdut orice stralucire. Sunt ultimele din Bucale – ce zic eu – ultimele de pe lumea asta.
— Ba, Bebe, daca ai sti ce gagica am facut aici, acum, acu’ cateva minute! Blonda, inalta, cu balcoane de piatra, cu auret pe ea. Doamne, cum ma mai ruga sa n-o las…
— Unde, Fane?
Ii face sem catre WC-ul ecologic.
— Da’ de miros, i-am zis, „Du-te, fa, incolo!„
— Ce chestie! Exact ca la mine. Da‘ a mea era focoasa, bruneta, cu poseta rosie si ne-am filmat cu telefonul ei!
— Unde, nebunule?
— Sus, in varf! La cascada.
— Of, curvele dracului!
Si, tantosi, ies satisfacuti din parcul secular.